Am citit acum ceva timp un articol de-al lui Andrei Rosca: 24 h. M-a facut sa-mi opresc cateva minute ritmul alert al gandurilor si al treburilor de pe lista din ziua respectiva.
Am reluat textul articolului si am citit cu atentie fiecare cuvant. Am zambit. Ceva ma facea sa spun ca “desenul” nu are toate culorile clare din simplul motiv ca ii trebuie adaugat si nuante de gri.
Si totusi Andrei are dreptate. Ne traim viata in functie de prioritati.
“Nu mai am timp sa citesc” – in schimb, exista suficient timp pentru televizor in exces.
“Nu mai am timp de vazut cu prietenii” – in schimb, exista suficient timp de brambureala pe messenger.
“Nu mai am timp sa merg putin prin parc” – in schimb, exista suficient timp pentru ore-ntregi in fata calculatorului.
Timp este. Trebuie doar sa avem grija sa nu treaca pe langa noi.
{ 1 comment… read it below or add one }
asta e gen: tara e frumoasa, pacat ca e locuita…